Istoria muzicii

 

     Referatul acesta este facut pentru educatia muzicala Studiul istoriei muzicii universale și românești este considerat fundamental în însușirea și înțelegerea principalelor stiluri muzicale, în crearea și îmbogățirea culturii artistice teoretice și practice a studenților. Alături de celelalte discipline muzicale, studiul istoriei muzicii are un caracter informativ – de acumulare de cunoștințe, dar mai ales formativ. În această ultimă postură, cunoașterea epocilor, perioadelor, etapelor, stilurilor muzicii universale, îndeosebi europene și românești, creează studentului viitor profesor sau interpret posibilitatea de a distinge trăsături esențiale, valori ori nonvalori în cadrul fenomenului muzical istoric și actual. Studierea acestei discipline cuprinde prelegeri teoretice, audiții muzicale cu ajutorul aparaturii audio și video, participări la concerte, parcurgerea unei bibliografii, redactarea de referate și lucrări, analize muzicale.
  Muzica preistorica

Datează din paleoliticul mijlociu și constă în lovituri între pietre, lemne sau orice alte obiecte uzuale. Au fost concepute și imnuri de slăvire, din urlete și dansuri.

Astăzi, aceste forme de manifestare sunt privite oarecum sceptic deoarece ele erau limitate la sunete precare și destinate mulțumirii zeilor.

Muzica neolitică se cânta în temple păgâne iar cea laică de către doicile copiilor. Cu toate că nu există dovezi scrise, s-au găsit numeroase piei și mai târziu documente desenate cu instrumentele preistorice.

Treptat, această muzică s-a dezvoltat ajungând la muzica antică puțin celebră și cunoscută în ziua de azi.

Muzica in antichitate

Originile artei muzicale trebuie căutate în îndepartata istorie a omeniri.Ca arta sonora poate fi considerata abia in momentul în care sunetele sunt conștient organizate,reflectand un anumit grad de evoluție în spiritualitatea omului primitiv.Astfel,omul devine creator de artă în momentul în care ajunge să stăpâneasca gândirea și vorbirea articulată. Primele practici de natură artistică sunt legate de procesul muncii, în colectiv,când apar comenzi ritmate, strigăte sau chemări, ingânări sau imbărbătări etc., mai apoi ca forme evoluate de magie, rituale, incantații, când elementul melodico-ritmat este alăturat dansului si cuvântului, formand astfel o artă sincretică ce s-a desfășurat pe o lungă perioadă de timp.

                               

                                               

Stresul

    Stres, sau stress, reprezintă sindromul de adaptare pe care individul îl realizează în urma agresiunilor mediului; ansamblu care cuprinde încordare, tensiune, constrângere, forță, solicitare, mobbing.

Pornind de la conceptul de stres, menționăm că termenul aparține lui Hans Hugo Bruno Selye care consideră că stresul se leagă de sindromul de adaptare reacția la stress pe care individul îl realizează în urma agresiunilor mediului. Hans Selye definește stresul ca ansamblu de reacții al organismului uman față de acțiunea externă a unor agenți cauzali (fizici, chimici, biologici și psihici) constând în modificări morfo-funcționale, cel mai adesea endocrine. În cazul în care agentul stresor are o acțiune de durată vorbim de sindromul general de adaptare care presupune o evoluție stadială.

Stadii clinice

Primul stadiul este cel al reacțiilor de alarmă și are două subetape:

• faza de șoc, când pot apărea hipertensiune și hipotermie.
• faza de contrașoc, când organismul individului realizează o contracarare a simptomelor din faza de șoc și are la bază răspunsuri de tip endocrin. Acest stadiu este caracteristic perioadei copilăriei când rezistența biologică este foarte scăzută.

Stadiul al doilea este cel de rezistență specifică (revenire), când după primul contact cu agentul stresor organismul se adaptează, comportamentul individului fiind aparent normal, persistând modificări specifice stadiului anterior, în special de la faza de contrașoc. În plan ontogenetic, acest stadiu corespunde maturității, când individul are o rezistență bună, fiind posibilă adaptarea la aproape orice tip de stres din mediu.

Stadiul al treilea este cel de epuizare (aparține bătrâneții) când scad aproape toate resursele adaptative ale organismului. Adaptarea nu se mai menține din cauza scăderii reacțiilor de tip vegetativ. Apar vădit consecințele negative ale acțiunii îndelungate a acestor mecanisme neurovegetative.

Caracteristicile stresului

Orice tip de stres apare pe fondul adaptării permanente a organismului la mediu când se poate produce un dezechilibru marcant între solicitările mediului și posibilitățile de răspuns reale ale individului. Adaptarea presupune păstrarea integrității organismului care este în permanență amenințată de agenții stresori de toate tipurile. În plus adaptarea presupune realizarea unui echilibru dinamic cu mediul. Stresul apare în momentul când acest echilibru al adaptării se perturbă. Această perturbare este reversibilă. Stresul reprezintă, după Landy, un dezechilibru intens perceput subiectiv de către individ între cerințele organismului și ale mediului și posibilitățile de răspuns individuale.

În funcție de natura agentului stresor, stresul poate fi psihic, fizic, chimic și biologic. În funcție de numărul persoanelor afectate, stresul poate fi individual sau colectiv.

Design vestimentar

Designul vestimentar este una dinartele aplicate special dedicate designului hainelor și accesorilor.

    Charles Frederick Worth

Primul designer vestimentar, care nu a fost doar un simplu croitor de haine ci creatorul conceptului și al noțiunii de couturier a fost, fără îndoială, Charles Frederick Worth (1826 - 1895), un englez carea prosperat în Paris, fiind considerat La Pere (The Father) de (of) Haute Couture.

Înainte ca acest negustor de haine (în engleză, draper) să-și fi creat propria samaison couture (casă de modă) în Paris, designul și realizarea concretă a îmbrăcămintei era creația unui număr mare de croitorese anonime, iar așa-zisa modă era copiată după hainele purtate la casele regale.

Succesul incontestabil al lui Worth s-a bazat pe puterea de convingere a acestuia care știa să impună clienților săi ce să poarte, în loc de a asculta și executa ceea ce aceștia doreau sau ar fi dorit să poarte. Datorită succesului său de neegalat până la idea sa revoluționară, clienții săi erau în situația nu numai de a purta haine deosebite de cele obișnuite, realizate la House of Worth, dar și de a fi mândri de a purta haine având o anume marcă specifică.

De fapt, House of Worth a avut o existență incredibil de lungă în lumea din ce în ce mai aglomerată și mai competitivă a haute couture, existând mult după moartea fondatorului acesteia din 1895 și ieșind din arena designului vestimentar doar în1952, când a fost închisă de stră-stră-nepotul lui Charles Frederick Worth.

    Paul Poiret

Paul Poiret, fostul ucenic al lui Worth, pentru care a repurtat niște succese majore în moda timpului, și-a deschis propria sacasă de mode în 1904, fiind unul dintre acei remarcabili designeri vestimentari care a știut să armonizeze stilurile Art Nouveauși Aestheic Dress cu moda Paris-ului și cu cerințele clienților săi. Creațiile sale timpuri, realizate în maniera Art Deco, alături de invențiile sale în domeniul lingeriei feminine intime au fost puternic și rapid îmbrățișate de toate femeile, pentru că erau realizarea practică a ceea ce Poiret teoretizase, eliberarea trupului femeii de constrângeri.

După deschizătorii de drumuri, Worth și Poiret, apariția unor couturieri ca Jean Patou, Madeleine Vionnet, Mariano Fortuny, Jeanne Lanvin, Coco Chanel, Main Rousseau Bocher, Elsa Schiaparelli, Cristóbal Balenciaga și Christian Dior a făcut parte din dezvoltarea normală a perioadei "clasice" a designului vestimentar.

Despre adolescenta

     Adolescenta reprezinta o etapa de tranzitie ce face legatura intre stadiul de copil si cel de adult.
Iesirea din copilarie si transformarea intr-o persoana matura inseamna de multe ori presiuni suportate cu greu, ce pot atrage dupa ele adevarate furtuni intrafamiliale.Din punct de vedere fizic, incepand de la pubertate (pe care unii autori o considera substadiu al adolescentei) au loc modificari constitutionale, cu cresteri in inaltime si greutate, cresteri osoase si musculare nu intotdeuna concordante, ceea ce uneori inseamna o dizarmonie in aspectul general care determina preocupari deosebite legate de corpul aflat in dezvoltare, sentimente de nemultumire, conflicte in incercarea de acceptare a unei noi imagini.

    Adolescenta reprezinta de asemenea un punct de rascruce din punct de vedere al vocatiei: momentul de alegere a carierei. aca pana acum copilul a mers pur si simplu la scoala si a urmat o programa scolara stabilita de altii, acum se ajunge la o intersectie, unde fiecare drum inseamna o directie profesionala care va aduce succese sau esecuri. Dar cat de grea este alegerea cand directiile sunt atat de multe, cand dorintele adolescentului nu sunt vazute ca cele mai “profitabile” de catre cei din jur, cand toti ii spun “sa faci cea mai buna alegere!".

    O alta sarcina specifica acestei perioade este stabilirea unei identitati moral-spirituale, ceea ce face referire la dimensiunile etice ale fiecarui om, la principiile ce vor servi drept constitutie de-a lungul vietii, la tot ce poate insemna spiritualitate. E etapa in care dezvoltarea morala atinge nivelul de autoacceptare, de complianta voluntara la etica, depasind stadiul preconventional (acceptarea deciziilor pentru evitarea pedepsei) si pe cel al conformitatii conventionale cu rolul (acceptarea deciziilor pentru mentinerea prieteniilor) (L. Kohlberg).

   Trecerea prin adolescenta este in concluzie un proces dificil pentru intreaga familie, care destabilizeaza echilibrul dinamic construit pana atunci. Este practic o etapa revolutionara ce rareori trece fara framantari, in care cei doi parteneri ai asa-zis-ului conflict (adolescent / parinti) se redefinesc si se transforma reciproc, motiv pentru care, pentru o scurta perioada de timp, nu reusesc parca sa se mai recunoasca. Ei au nevoie de ceva vreme sa se redescopere reciproc, sa invete sa se accepte si sa se inteleaga chiar daca la finele perioadei isi vorbesc de pe cu totul alte pozitii decat pana atunci. Adolescenta este acel moment in care e nevoie de o anumita distanta pentru desavarsirea unui Eu matur, crisalida care asigura o scurta ruptura de mediu necesara metamorfozei de la copil la adult.

 

Copilaria

”Copilăria este șuvoiul de apă care izvorăște limpede și curat din adâncurile finite și la care omenirea aleargă fără încetare să-și potolească setea idealurilor sale de dragoste, de bunătate, de frumusețe, de perfecțiune”, spunea Francesco Orestano.

    Miracolul oricărei copilării este că, oricât de apăsătoare ar fi împrejurările în care se petrece, sufletul copilului păstrează o inocență sub atingerea căreia totul împrumută ceva din farmecul unui basm, și chiar dacă odată cu trecerea anilor, inocența se va pierde, ceea ce rămane va fi memoria intactă a întâmplărilor trăite în acea vreme.

    Copilăria este o lume duioasă, dulce, lină, fermecată în care orice se poate întâmpla. La vârsta aceasta suntem cei mai apropiați de Dumnezeu. Ne putem întâlni oriunde cu un balaur cu șapte capete sau trei zmei care au răpit de la palat trei prințese. Ne credem vrăjitori și totodată credem în sacul moșului, plin de jucării, credem în iepurașul de Paști, care ascunde ouăle de ciocolată frumos colorate în iarbă, sau ne speriem când auzim că vine ,,bau-bau“dacă nu dormim.

   Jocurile copilăriei vor rămâne și ele întipărite în mintea voastră. Cine nu s-a jucat măcar o dată „De-a v-ați ascunselea” , „Șotron” , „Elastic” sau „Țară-ţară, vrem ostaş”!? Acestea sunt doar câteva dintre jocurile pe care poate generațiile de acum nu le știu.

„Un copil poate să înveţe oricând un adult trei lucruri: cum să fie mulţumit fără motiv, cum să nu stai locului niciodată şi cum să ceară cu insistenţă ceea ce îşi doreşte.” – Paulo Coelho

Sportul

    Un sport reprezintă o activitate de natură fizică și poate implica și competiția.Totodata sportul este o activitate care poate influenta stilul de viata,sanatatea sau personalitatea unui om.

Sporturile se pot categorisi în individuale (de exemplu atletism,haltere,tir) sau de echipă (de exemplu baschet,canotaj). Deși sunt numite sporturi în mod greșit, unele ramuri (fotbal,baschet,handbal etc.) sunt de fapt jocuri sportive.

     Istoria sportului

Studiul dezvoltării sportului în istoria umană, poate arăta schimbări sociale semnificative survenite de-a lungul secolelor, în diferite culturi. Conceptul de sport ca o activitate ce implică abilitățile umane de bază, fizice și mentale, urmărește îmbunătățirea acestor abilități pentru a fi utilizate mai eficient și sugerează faptul că sportul este probabil la fel de vechi ca dezvoltarea inteligenței umane. Pentru omul primitiv, activitatea fizică a fost doar un mod de a-și îmbunătăți cunoștințele despre natură și, în aceeași măsură, un mod de a stăpâni mediul din jurul lui.

Sportul, prin însuși natura sa, încurajează diversitatea într-o lume culturală. Pe măsură ce țările și națiunile se apropie tot mai mult unele de altele, dar totuși își păstrează identitatea culturală, sportul este un domeniu în care se învață că diferențele culturale, nu numai că trebuie acceptate, dar reprezintă o bogăție ce trebuie cultivată și prețuită. Conceptul sportiv poate deveni un "indicator de schimbare" a societății globale, de anticipare, evoluții și schimbări prin deschiderea simbolică a relațiilor interstatale. Sportul devine și trebuie considerat, astfel, ca o oglindă a culturii și a societății, căci el reprezintă speranțele și perspectivele viitorului.

Dulciurile

  Va plac dulciurile? Contin zaharuri rafinate care in exces pot contribui la aparita cancerelor, la infectii severe si boli autoimune. Dar si acneea este stimulata de abuzul de dulciuri.Reduceti cantitatea de zahar din alimentatie, este sfatul nutritionistilor. Iar motivele nu vizeaza doar aportul caloric.Excesele pot duce la distrugerea celulelor. Si dermatologii fac aceeasi recomandare, mai ales persoanelor cu acnee. Sa vedem de ce.Ati manca o prajitura delicioasa cu zahar alb, cu faina alba, frisca dulce si un topping savuros? Mancati-o, dar aveti grija sa nu mai consumati alt dulce concentrat in ziua respectiva si nici o zi dupa. Dulcele concentrat inseamna zahar, aditivi alimentari dulci si faina alba. Iata ce efecte au acestea in afara de insulina in exces.

In plus, vorbim despre o inflamatie generalizata care duce la aparitia bolilor cronice. Si pielea are de suferit.

Nu intra in categoria dulciuri concentrate nocive mierea naturala, dar si extractul din stevie. Este singurul indulcitor natural care nu are si calorii.